Granițele științei sunt duse la extrem în vestul Chinei.
În regiunea Xinjiang situată în zona vestică a Chinei, în orașul TUMXUK cu o populație considerabilă de uiguri (peste 1 mil. de locuitori) dar și alți etnici din grupuri minoritare preponderent musulmane, sunt în atenția autorităților chineze.
Uigurii, o populație turcică de religie musulmană, s-au impus în istoria mondială cu un imperiu format în Asia Centrală și de Est dar, în timp au rămas concentrați în minorități considerabile pe teritoriul statelor Uzbekistan, Kârgâstan, Kazahstan iar o parte, în regiunea Xinjiang, China.
Oamenii de știintă au colectat în masă probe de sânge de la sute de uiguri sub pretextul unui program obligatoriu de verificare a sănătății. În realitate însă, așa cum au declarat uigurii fugiți din țară, probele de sânge preluate au scopul de a găsi o modalitate prin care, prin intermediul acestor probe ADN, cercetătorii chinezi să poată (re)crea o imagine a feței unei persoane.
Din pricina securității acelei zone intens protejată de către autorități, persoanele în cauză nu pot fi intervievate pentru a se afla dacă într-adevăr le-a fost solicitat consimțământul privind recoltarea de probe ADN și mai ales în ce scop vor fi folosite. Uigurii refugiați susțin de asemenea că oamenii de știință chinezi au confirmat că au respectat normele stabilite de către asociațiile internaționale ale oamenilor de știință, adevărul fiind altul: oamenii nu au avut de ales și a fost necesar să dea probele ADN de bună voie. Mai mult, conform ziarului The New york Times, ar fi fost create lagăre de internare ale donatorilor, lagăre la care este imposibil să ajungi, în zonă distrugându-se chiar și un cartier întreg populat de uiguri.
Guvernul chinez exploatează deschiderea comunității științice internaționale în scopul de a valorifica cercetările asupra informațiilor formării unui organism uman în scopuri îndoielnice, potrivit activiștilor în domeniul drepurilor omului.
Specialiștii sunt de părere că pe termen lung, guvernul chinez dorește să introducă imaginile produse dintr-un eșantion de ADN în sistemele de supraveghere în masă, controlând mai bine stăpânirea asupra societății sau „tehnologii utilizate pentru vânătoare”, așa cum a numit-o prof. asis. la Universitatea Windsor din Ontario, Mark Munsterhjelm.
Prin aceste tehnologii noi, sursele citate susțin că de fapt se intenționează îmbunătățirea capacitatății statului Chinez de a urmări protestatarii, infractorii și orice alte persoane vizate.
Problema eticii se ridică doar în rândul specialiștilor și a activiștilor pentru drepturile omului – proiectul chinez a primit finanțare de la doua instituții europene fără a fi solicitate informații suplimentare asupra originii ADN-ului.
Cercetarea se desfășoară preponderent în laboratoare administrate de Ministerul Securității Publice din China, însă doi cercetători chinezi care lucrează în domeniul tehnlogiei, au reușit să primească finanțare de la două instituții de renume din Europa. Din jurnalele științifice ale acestora nu au reieșit informații cu privire la originea ADN-ului utilizat în studii. Cu toate acestea, nu au fost ridicate probleme etice privind procesul de colectare a probelor în Xinjiang.
Procedeul științific de refacere facială prin intermediul ADN-ului este în curs de desfășurare, mai exact în primele etape ale dezvoltării tehnologiei și în Statele Unite unde cercetătorii au reușit deja să reproducă imagini brute. Deși într-un stadiu incipient, imaginile obținute cu ajutorul ADN pot ajuta autoritățile competente pentru a restrânge cercul de suspecți în cazurile penale cu autori necunoscuți (AN).
Schițarea facială a unei persoane pe baza unui eșantion ADN pare de domeniul SF. Tehnologia și cercetătorii ne arată că nu este.
Fenotipizarea, așa cum a fost denumit procesul, are în vedere analizarea genei pentru trăsături precum: culoarea pielii și a ochilor, dar și strămoșii. În prezent savanții încearcă să perfecționeze sistemul pentru ca informațiile oferite să fie din ce în ce mai precise, până când se va obține o fotografie perfectă a persoanei.
Chiar dacă trebuie recunoscute meritele cercetătorilor, rezultatele obținute nu sunt la o parte de orice critică, existând voci care afirmă că recoltarea probelor ADN ar veni în susținerea reducerii criminalității dar și voci care susțin că prin aceste noi tehnologii se urmărește, în realitate, doar un control mai bun asupra societății.
sursa: The New York Times
