În urmă cu doar câteva zile președintele țării, Klaus Iohannis, a anunţat că starea de urgenţă va fi înlocuită, de la 15 mai, cu starea de alertă.
„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă”, a declarat şeful statului.
În acest context, am luat legătura cu specialiștii de la Gherghina Law Firm, care ne vor clarifica ce reprezintă starea de alertă, deoarece mulți dintre români nu îi cunosc implicațiile juridice, creând astfel diferite confuzii și incertitudini, astfel încât ne dorim ca la momentul în care vom intra în această stare de alertă toți cetățenii să fie deja informați.
Ce este starea de alertă?
Starea de alertă este reglementată de OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă la Art. 2 pct. f) şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.
Vă informăm că elaborarea actului normativ mai sus menționat, care prevede starea de alertă, a avut la bază proliferarea atentatelor teroriste pe plan internaţional, accelerea tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor ştiinţifice cu efecte imprevizibile, al diversificării activităţilor economice legale – şi nu numai – care utilizează, produc şi comercializează substanţe periculoase. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă.
Cine declară starea de alertă?
În conformitate cu dispozițiile Art. 20 pct. c) din OUG nr. 21/2004 starea de alertă la nivel național sau la nivelul mai multor județe va fi declarată, CU ACORDUL PRIMULUI-MINISTRU, de către COMITETUL NAȚIONAL, organism interinstituţional din cadrul Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, urmând ca tot acest organism să declare și încetarea stării de alertă.
Vă informăm că Hotărârea de declarare a stării de alertă va cuprinde baza legală, perioada de aplicare, măsurile dispuse, obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici, cu mențiunea că în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.
Această Hotărâre, conform Art. 42 din OUG nr.21/2004 se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.
În plus, Comitetul național are o serie de atribuții principale, după cum urmează:
– examinează şi propune spre adoptare Guvernului Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
– analizează şi supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcţionare şi dotare a comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, precum şi fluxul informaţional-decizional;
– hotărăşte, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare;
– propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a “stării de urgenţă” în zonele afectate şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;
– propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistenţă umanitară internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav;
– coordonează, pe teritoriul naţional, activitatea forţelor internaţionale solicitate pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;
– propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
– formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
– iniţiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judeţene şi al municipiului Bucureşti;
– analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţă;
– stabileşte modul de cooperare a structurilor Sistemului Naţional cu alte autorităţi şi organisme ale statului român sau internaţionale abilitate în managementul stărilor excepţionale;
– coordonează informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de urgenţă;
Cum vor fi reglementate măsurile în timpul stării de alertă?
Prin raportare la Art. 4 alin. din OUG nr. 21/2004 acţiunile şi măsurile se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii emise conform reglementărilor în vigoare.
Ce măsuri pot fi dispuse în timpul stării de alertă?
Vă informăm că pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Astfel, potrivit Art. 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
– punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie;
– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
– acordarea de ajutoare de urgenţă;
– instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice.
Dorim să subliniem faptul că aceste măsuri, conform alin.(3) al aceluiași articol, trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.
În plus, vă informăm că acțiunile din perioada ce va urma trebuie să fie guvernate de o serie de principii, prevăzute la Art. 3 din OUG nr.21/2004:
a)previziunea şi prevenirea;
b)prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
c)respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d)asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;
e)cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
f)transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g)continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h)operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.
Prin urmare, se poate observa din enumerarea principiilor faptul că spre deosebire de starea de urgență în care ne aflăm încă, după declararea stării de alertă vor trebui respectate drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ceea ce înseamnă că autorităţile NU VOR PUTEA DISPUNE MĂSURI CARE SĂ VIZEZE EVENTUALE RESTRÂNGERI ALE DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENILOR.
Pot fi atacate actele emise în timpul stării de alertă?
În final dorim să vă semnalăm faptul că la Art. 45 din OUG 21/2004 se prevede expres posibilitatea atacării la instanțele judecătorești, în condițiile legii contenciosului administrativ, a actelor emise pe timpul sau în legătură cu situaţiile de urgenţă, cu două EXCEPȚII, și anume actele administrative care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi actele de comandament cu caracter militar.
sursa foto: ClipDealer
