Conform surselor oficiale, in 2019, 7,2% dintre cetățenii UE au declarat că suferă de depresie cronică, înregistrând o ușoară creștere față de 2014 (+0,3 puncte procentuale).
Printre țările UE, Portugalia (12,2%) a avut cel mai mare procentaj de populație care a raportat depresie cronică în 2019, urmată de Suedia (11,7%), Germania și Croația (ambele cu 11,6%).
În contrast, procentul de persoane care au raportat depresie cronică a fost cel mai scăzut în România (1,0%), Bulgaria (2,7%) și Malta (3,5%).
Depresia este o afecțiune mentală care poate fi declanșată de mai multe cauze, printre care se numără și mediul de muncă. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, depresia este o tulburare afectivă care poate fi caracterizată prin sentimente de tristețe, pierderea interesului pentru activități și pierderea energiei, împreună cu alte simptome fizice și mentale.
În ceea ce privește cauzele depresiei la locul de muncă, acestea pot varia foarte mult. Printre ele se numără:
- Presiunea de a performa: Presiunea constantă de a îndeplini obiectivele și de a livra produse sau servicii de calitate poate duce la niveluri ridicate de stres și anxietate, ceea ce poate declanșa depresia.
- Abuzul verbal sau fizic: Abuzul verbal sau fizic la locul de muncă poate fi devastator pentru sănătatea mentală a angajaților și poate duce la depresie.
- Izolarea socială: Lipsa de interacțiune socială la locul de muncă poate fi un alt factor care duce la depresie.
- Discriminarea: Discriminarea pe baza rasială, de gen sau de orientare sexuală poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și poate duce la depresie.
- Probleme personale sau financiare: Problemele personale, cum ar fi problemele familiale sau financiare, pot fi purtate la locul de muncă și pot contribui la apariția depresiei.
Simptomele depresiei la locul de muncă pot varia de la o persoană la alta, dar pot include: lipsa de energie și motivație, probleme de concentrare, sentimente de inutilitate, tristețe, anxietate, insomnie sau hipersomnie, pierderea apetitului sau supraalimentare și sentimente de disperare sau vinovăție.
Există mai multe metode de a contracara depresia la locul de muncă. O opțiune eficientă este terapia psihologică sau psihoterapia, care poate ajuta la înțelegerea și gestionarea stresului la locul de muncă și la dezvoltarea unor strategii de coping. Planificarea timpului și prioritizarea sarcinilor poate ajuta la reducerea stresului și a presiunii la locul de muncă. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății și pot îmbunătăți starea de spirit. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga, pot ajuta la reducerea nivelului de stres.
Avand in vedere ca in Romania depresia este mai mult ascunsa decat tratata, din perspectiva medicinei muncii, am aflat de la avocatii Gherghina Law că un angajat care trece printr-un episod depresiv are dreptul la concediu medical ca pentru orice alta afectiune, pentru ca Da, depresia este o problemă de sănătate, ca multe altele.
Dacă te confrunți cu depresie și ai nevoie de concediu medical, angajatorul trebuie să primească certificat medical cu codul de diagnostic – episod depresiv și să-l trateze ca pe orice alt concediu medical, fără discriminare, indiferent de faptul ca i-ai transmis sau nu ca ai dobandit boala din cauza locului de munca. Indiferent de diagnosticul tău, angajatorul trebuie să plătească o indemnizație calculată în conformitate cu OUG nr. 158/2005 (75% din baza de calcul) și nu are dreptul să refuze plata indemnizației de concediu medical.
În calitate de asigurat în sistemul public de sănătate ai dreptul la psihoterapie individuală pentru depresie, iar angajatorul nu iti poate ingradi niciun drept in acest sens.
Teoretic, sănătatea angajaților ar trebui să fie un punct de interes permanent al angajatorului, insa majoritatea angajaților confirma faptul ca examenele periodice de medicina muncii sunt doar o formalitate, ca sunt absolut superficiale si neconcludente, angajatorul si personalul medical preocupandu-se sa bifeze cat mai ieftin aceasta obligatie legala fara a tine cont de efectele asupra sanatatii angajatilor cauzate de locul de munca, cum ar fi dioptriile crescute în urma utilizării prelungite a ecranelor de calculator sau, de ce nu, depresia, anxietatea sau alte tulburari psihice, cauzate de stresul resimțit la locul de muncă sau formele explicite sau subtile de hartuire la locul de munca.
Angajatorii pot lua măsuri concrete pentru a reduce nivelul de stres la locul de muncă și pentru a preveni depresia cauzată de stresul la locul de muncă. Iată câteva dintre acestea:
- Promovarea unei culturi organizaționale sănătoase: Angajatorii ar trebui să promoveze o cultură organizațională care să încurajeze colaborarea, comunicarea deschisă și echilibrul între viața personală și cea profesională. O cultură de muncă pozitivă poate reduce nivelul de stres și poate îmbunătăți starea de spirit a angajaților.
- Identificarea surselor de stres: Angajatorii ar trebui să identifice sursele de stres din cadrul organizației și să ia măsuri pentru a le reduce sau elimina. Acestea pot include termene-limită stricte, volum mare de muncă, conflicte între colegi sau managementul deficitar al timpului.
- Încurajarea mișcării și a activității fizice: Angajatorii ar trebui să încurajeze activitățile fizice, cum ar fi mersul pe jos în pauzele de masă sau exercițiile de respirație și de relaxare. Acestea pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.
- Ofertarea serviciilor de consiliere: Angajatorii pot oferi servicii de consiliere și de suport emoțional pentru angajați prin intermediul unui consilier sau unui psiholog. Aceste servicii pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la prevenirea depresiei.
- Încurajarea unui program flexibil de lucru: Angajatorii pot încuraja un program de lucru flexibil care să permită angajaților să își gestioneze mai bine viața personală și profesională. Acest lucru poate ajuta la reducerea nivelului de stres și poate îmbunătăți starea de spirit a angajaților.
- Acordarea de feedback constructiv: Angajatorii ar trebui să ofere feedback constructiv și să încurajeze dezvoltarea profesională a angajaților. Acest lucru poate ajuta la creșterea încrederii în sine și la reducerea nivelului de stres.
In concluzie, atat legiuitorul cat si angajatii, sindicatele si ONG-urile specializate pot pretinde companiilor angajatoare luarea unor măsuri pentru a reduce nivelul de stres la locul de muncă și pentru a preveni depresia cauzată de stresul la locul de muncă, prin încurajarea unei culturi organizaționale pozitive, suport emoțional și resurse pentru dezvoltarea personală și profesională.