Formele explicite sau subtile de hartuire la locul de munca

Mersul la serviciu iti creeaza o stare de disconfort? Afla daca esti victima unei forme de hartuire la locul de munca!

Legea nr. 167/2020 a Parlamentului României a adus modificări și completări la Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și la Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Aceste modificări vizează prevenirea și sancționarea actelor de hărțuire morală la locul de muncă. Conform noilor prevederi, hărțuirea morală la locul de muncă se referă la comportamentele exercitate de un angajat asupra altui angajat, care sunt ostile sau nedorite și care au drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.

Pentru a intelege mai clar situatia, am solicitat avocatilor de la Gherghina Law sa ne furnizeze detalii cu privire la cele mai  frecvente forme de hărțuire la locul de muncă, pentru ca tu sa poti identifica mai usor daca esti victima acestui tip de comportament nedorit. Iata ce am aflat:

  1. Hărțuirea verbală include insulte, remarci jignitoare sau răutăcioase, amenințări sau glume ofensatoare. De exemplu, un coleg care îți spune constant că ești “incompetent” sau “prost” în fața altor colegi de muncă, un șef care își insultă constant subalternii în fața celorlalți angajați sau un coleg care face glume jignitoare la adresa altui coleg în fiecare zi.
  2. Hărțuirea fizică – aceasta include orice formă de atingere sau agresiune fizică, cum ar fi împingeri, lovituri sau alte forme de contact neautorizat. De exemplu, un coleg care îți lovește intenționat biroul sau îți blochează accesul la ieșire, un coleg te lovește cu intenție în timpul unei discuții tensionate.
  3. Hărțuirea sexuală – aceasta include orice formă de comportament sexual nedorit, cum ar fi remarci ofensatoare, insinuări sau atingeri neautorizate. De exemplu, un coleg care îți face avansuri sexuale neplăcute sau te intimidează cu remarci sexuale, un șef care face comentarii cu conotații sexuale la adresa subalternilor săi, sau un coleg care trimite imagini cu caracter sexual altui coleg prin intermediul mesajelor.

Hărțuirea sexuală directă se referă la comportamentul explicit și clar de natură sexuală care este nedorit sau neplăcut. In acest tip de hartuire putem incadra atingeri neadecvate, sărutări, comentarii sexuale explicite sau propuneri indecente. Un exemplu concret de hărțuire sexuală directă ar fi un superior care își folosește puterea pentru a face avansuri sexuale unei subordonate sau un coleg care face comentarii degradante cu privire la aspectul fizic sau preferințele sexuale ale altui coleg.

Hărțuirea sexuală subtilă poate fi mai greu de identificat și poate fi mai ușor de negat, deoarece se manifesta prin comportamente care nu sunt explicit sexuale, dar sunt în aceeasi masura nedorite și neplăcute. Acestea pot include, dar nu se limitează la remarci constante cu privire la aspectul fizic, comentarii de natură sexuală subtile sau încercări de a crea un mediu de lucru în care anumite persoane se simt incomode sau neadecvate. Un exemplu de hărțuire sexuală subtilă ar fi un coleg care trimite mesaje text constante unui alt coleg și se angajează în conversații sexuale subtile sau face remarci cu tentă sexuală. Un alt exemplu ar fi acela în care o persoană încearcă să obțină un avantaj sexual sau profesional prin manipulare emoțională sau coerciție. De exemplu, un superior care promite o creștere salarială sau o promovare în schimbul unei relații sexuale.

  1. Hărțuirea prin intimidare include orice formă de comportament care are ca scop intimidarea sau subminarea stimei de sine a unui coleg de muncă. De exemplu, un coleg sau un sef care îți critică constant munca sau îți face observații care te fac să te simți nesigur în privința abilităților tale, un coleg de muncă care îți transmite direct sau indirect amenințări fizice sau verbale spunandu-ti ca daca dacă nu faci anumite lucruri, te va bate sau te va înjura sau denigra public, un superior care folosește amenințarea concedierii sau promovării pentru a obține favoruri, cum ar fi un șef care care își amenință subordonații cu pierderea locului de muncă sau cu imposibilitatea de a promova, în cazul în care aceștia nu îndeplinesc cerințele sale nerezonabile sau nu fac anumite favoruri sau chiar hărțuirea prin șicanare sau ridiculizare, cum ar fi un coleg de muncă care râde de tine în mod constant sau care face glume la adresa ta într-un mod jignitor sau deranjant.
  2. Hărțuirea prin izolare include orice formă de comportament care are ca scop izolarea unui coleg de muncă de ceilalți sau de activitățile de lucru. Hărțuirea prin izolare este o formă insidioasă de hărțuire, care poate avea consecințe grave asupra sănătății psihice și emoționale a victimelor. Aceasta se referă la excluderea intenționată a unei persoane din activități sociale sau profesionale, pentru a-i crea sentimentul de alienare și singurătate sau pentru a o determina sa isi dea demisia. Iată câteva exemple concrete de hărțuire prin izolare: O angajată nouă într-o companie se confruntă cu hărțuire prin izolare din partea colegilor săi. Aceștia refuză să vorbească cu ea în timpul pauzelor de masă, să o invite la evenimente sociale sau să o implice în activitățile de birou. În acest fel, angajata se simte izolată și ignorată, ceea ce afectează negativ starea ei emoțională și performanța la muncă; Un angajat care nu face parte din grupul dominant de la locul de muncă se confruntă cu hărțuire prin izolare din partea superiorilor săi. Aceștia îi refuză oportunitățile de a lucra în proiecte importante, îi ignoră sugestiile și ideile și îl exclud din discuțiile și deciziile importante. În acest fel, angajatul se simte izolat și neimportant, ceea ce îi afectează încrederea în sine și motivația; Un manager abuzează de puterea sa și se folosește de hărțuirea prin izolare pentru a-și controla subalternii. El îi exclude, pe cei care nu îi ascultă ordinele sau nu îi arată suficientă loialitate, din activitățile importante de birou sau îi marginalizează în grupurile de lucru. În acest fel, managerul își intimidază subalternii și îi face să simtă că nu au nicio putere sau influență în organizație; Un angajat care se doreste a fi inlocuit, dar pentru care nu exista temeiuri legale de concediere este izolat cu scopul de a fi determinat sa isi dea demisia.
  3. Hărțuirea prin sabotare este o altă formă de hărțuire la locul de muncă care poate fi destul de subtilă. Aceasta implică sabotarea muncii unui coleg sau a proiectelor lor, adesea prin punerea de piedici constante și minore, pentru a încetini sau chiar bloca progresul lor într-o sarcină sau proiect. Exemple concrete includ un angajat care își sabotează colegul de echipă prin ignorarea e-mailurilor lor, întârzierea furnizării informațiilor sau a resurselor necesare pentru finalizarea unei sarcini. Aceasta poate afecta negativ timpul de livrare a proiectului sau calitatea acestuia; un angajat care intenționat uită sau neglijează să efectueze sarcini importante ale unui coleg, ceea ce poate duce la întârzieri în proiect sau la un feedback negativ din partea șefilor de proiect; un angajat care își sabotează colegul de echipă prin întreruperea rutinei lor, cum ar fi mutarea lucrurilor din locul lor obișnuit sau schimbarea locului de parcare, pentru a crea disconfort sau frustrare. Această formă de hărțuire poate fi deosebit de subtilă și poate părea inofensivă la prima vedere, dar poate avea un efect cumulativ asupra stresului și anxietății colegului de echipă afectat.
  4. Hărțuirea prin presiune psihologică include orice formă de comportament care are ca scop exercitarea unei presiuni psihologice excesive asupra unui coleg de muncă. De exemplu, un coleg care îți pune presiune pentru a finaliza un proiect într-un timp nerealist sau care te amenință că îți va reduce salariul dacă nu îndeplinești anumite obiective.
  5. Hărțuirea prin discriminare include orice formă de comportament care are ca scop discriminarea unui coleg de muncă pe baza unor caracteristici personale, cum ar fi rasă, religie, orientare sexuală sau vârstă. De exemplu, un coleg care îți face glume rasiste sau sexiste în mod repetat.

Legea prevede că hărțuirea morală la locul de muncă poate fi sancționată disciplinar, contravențional sau penal, după caz, și că angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare pentru prevenirea și combaterea acestor acte, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc astfel de fapte. De asemenea, legea interzice stabilirea de către angajator, în orice formă, a regulilor sau măsurilor interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

Victima hărțuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Legea prevede și sancțiuni contravenționale și civile pentru angajatorii care nu își îndeplinesc obligațiile legale privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă.

Dispozitiile legale privind sanctionarea oricarei forme de hartuire la locul de munca sunt importante pentru a proteja angajații împotriva acestor comportamente nedorite și pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru sănătos și sigur pentru toți angajații.

 

 

Daca te afli in vreuna din situatiile expuse mai sus te sfatuim sa contactezi un avocat specializat, care te va indruma si iti va explica detaliat drepturile tale legale.

Please follow and like us:
Facebook

Enjoy this articles? Please spread the word :)

%d bloggers like this: