În lumina incertitudinii politice din Regatul Unit, Parlamentul României ar trebui să ia în considerare adoptarea unor legi, care să abordeze problemele de bază ce pot apărea în cazul în care Marea Britanie va părăsi UE fără o înțelegere.
Este important să reamintim lfaptul că în cazul unui “BREXIT fără acord”, legislația UE va înceta să se aplice în Regatul Unit din ziua în care Marea Britanie părăsește UE, iar pentru statele membre Marea Britanie va deveni o țară terță.
Ca răspuns la această situație, este necesar a fi adoptate imediat acte normative care reglementează următoarele aspecte:
• dreptul de ședere al cetățenilor britanici;
• detașarea lucrătorilor britanici în România
• capacitatea cetățenilor britanici de a lucra și a desfășura activități economice în România
• recunoașterea calificărilor profesionale dobândite în Marea Britanie și
• desfășurarea activității economice în România de către instituțiile financiare britanice.
Problema rezidenței pe termen scurt a cetățenilor britanici în statele membre ale UE va fi reglementată la nivelul UE. Se preconizează că cetățenii britanici vor fi scutiți de obligativitatea vizei atunci când călătoresc în țările Schengen, dacă nu stau mai mult de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, însă reamintim că România nu este încă o țară Schengen.
Așadar, de la data la care Marea Britanie părăsește UE, cetățenii britanici vor pierde drepturile care derivă din libertățile cetățenilor statelor membre ale UE. Legislația care trebuie adoptată ar trebui să vizeze prevenirea unei situații în care cetățenii britanici și membrii familiilor lor ar fi tratați ca străini care trăiesc ilegal în România.
În conformitate cu viitoarea legislație, este recomandabil ca reședința în România a unui cetățean britanic și a membrilor familiei sale, să fie considerate legale cel puțin până la sfârșitul anului 2020. Scopul aceastei “perioade intermediare” este de a permite cetățenilor britanici și membrilor familiilor lor să depună cereri de permis de ședere temporară sau permanentă.
Și în domeniul bancar se întrevăd diferite dificultați ce ar trebui reglementate de legislativul de la Bucuresti. Banca Națională a României (“BNR”) a emis un comunicat de presă la 12 februarie 2019 cu privire la un potențial impact negativ al Brexit-ului asupra serviciilor bancare, de plată și emitere de monedă electronică în România, afirmând că entitățile britanice care furnizează servicii bancare și de plată precum și serviciile de emitere de monedă electronică în România, fie direct, fie prin intermediul sucursalelor lor, nu vor mai beneficia de regimul pașapoartelor unice al UE și vor fi tratate ca entități din țări terțe.
Fără licență din partea BNR, activitatea filialelor din România ale entităților din Regatul Unit și furnizarea directă de servicii în România de către aceste entități va înceta de la data retragerii Regatului Unit.
BNR a sfătuit utilizatorii serviciilor furnizate de aceste entități din România să contacteze furnizorii de servicii relevanți pentru a verifica dacă au o strategie pentru evitarea perturbărilor în relațiile cu clienții și pentru asigurarea continuității serviciilor sau încheierea relațiilor contractuale, după caz .
